Tot ce se citește până la vârsta de 14 ani are însemnătate #2

de Adina Popescu 12 ianuarie 2022
Tot ce se citește până la vârsta de 14 ani are însemnătate #2

Nu prea mă dădeam în vânt după cărțile de poezie pentru copii. Îmi amintesc însă că eram topită după ilustrațiile din cartea Baba iarnă intră-n sat, de Otilia Cazimir, așa că învățasem pe de rost zeci de poezii, doar ca să am ocazia să privesc în detaliu desenele. Îmi amintesc și de motanul Arpagic sau de Luna Betiluna și Dora Minodora. Nu auzisem niciodată de Michael Ende și de Roald Dahl, aceștia erau autorii esențiali care nu trecuseră probabil de cenzura regimului, în schimb s-a publicat printr-un noroc, probabil, O poveste cu un hobbit a lui Tolkien, în excepționala traducere a Catincăi Ralea. Cartea mi s-a părut atât de diferită față de tot ceea ce citisem, m-am simțit privilegiată că puteam pleca în călătorie alături de Bilbo, Gandalf și de pitici ca să recuperăm comoara de la dragon. Era povestea aceea plină de Aventură cu A mare care te ținea cu sufletul la gură. Și astăzi, recitesc cartea cel puțin o dată pe an. A doua mea carte favorită mi se pare și acum una dintre cele mai bune cărți SF pentru copii pe care le-am citit vreodată și vine dintr-o cu totul altă zonă, altă cultură – Fetița de pe Terra, de Kirill Bulîciov. Un autor sovietic, e adevărat, însă cu puține nuanțe roșii obligatorii. Într-un viitor „comunist“, dar asta nu are nicio importanță, un biology pleacă în spațiul cosmic împreună cu fetița sa ca să aducă animale rare pentru Grădina Zoologică din Moscova. Am recitit- o de curând, e un deliciu, din păcate nu s-a reeditat.

 

Dincolo de cărțile noi, cu miros proaspăt de tipar, de la Editura Ion Creangă, mai aveam și câteva cărți „moștenite“ de pe la verișoare îndepărtate sau mătuși care zăcuseră în vreo pivniță sau într-un pod prăfuit, rupte, zdențuite, citite și răscitite de generații întregi de copii. Erau cărțile pentru copii publicate în anii ’50 la Editura Tineretului și îmi amintesc vag acele povești obscure scrise de autori sovietici în care ideologia era mult mai prezentă, povești cu sănii, ierni nesfârșite siberiene și colhozuri. Pastrez o astfel de carte pentru copii în bibliotecă, pentru mine are valoare de document. Se numește Nemaipomenita bătălie dintre Papură Împărat și Pintilie, în ea este vorba despre „boierul“ Papură, un exponent al „vechilor structuri“ capitaliste care asuprește fără milă toată suflarea din baltă, însă este învins de „omul nou“, eroul comunist – harnicul pescar Pintilie. Tot într-o ediție de la Editura Tineretului am citit pentru prima oară Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi.

 

Citeam mult, fără vreun discernământ anume, din curiozitate și în căutarea permanentă a unor povești noi, citeam aproape orice. Când mergeam în vacanța de vară la Cluj, la bunicii mei, după ce epuizam puținele cărți pe care le cărasem cu mine în bagaj, intram în panica pentru că nu mai aveam ce citi, așa că dădeam iama în mica bibliotecă de acolo. Bunicii mei erau oameni simpli, nu aveau prea multe cărți. Așa că reciteam Marile speranțe sau Oliver Twist, la nevoie reciteam chiar și Pe drumuri de munte, de Calistrat Hogaș, care mi se părea grozav de plicticoasă pentru că avea numai descrieri. Într-o ultimă fază, când vacanța era pe terminate, disperată mă refugiam chiar și în cărțile de bucate ale bunică-mii, imaginându-mi ce gust aveau prăjiturile de acolo. Nu-mi dau seama de ce îmi plăcea atât de mult să citesc. Acum citesc mult mai puțin, mai selectiv, nu mai „devorez“ cărțile ca atunci, nu mai pierd nopțile ca să aflu cum se termină o carte. Mi se pare că tot ce citesc s-a mai scris de nenumărate ori, în alte forme, mi-am pierdut curiozitatea. Într-un fel e firesc să fie așa – adultul e mai „tocit“, mai greu de surprins, mai sceptic. De aceea cred că tot ce se citește până la vârsta de 14 ani are însemnătate, cu acele cărți umplem rafturile bibilotecii mentale pe care o purtăm cu noi toată viața.

 

Textul este un fragment din articolul Tot ce se citește până la vârsta de 14 ani are însemnătate, semnat de scriitoarea și jurnalista Adina Popescu, în numărul 24 al revistei Tribuna Învățământului. Citește prima parte a articolului aici

Recomandări (85) Interviuri (17) Noutăți (33) Titluri în focus (81) Evenimente (11) Topuri (5) Concursuri (22)
Soman Chainani la FestivalYA 2024
Cele mai frumoase povești despre Bine și Rău de Oana Purice 16 septembrie 2024
Ce faci când binele și răul nu mai sunt deloc ce par a fi și când unul stă să-i ia locul celuilalt? Scrii o serie tradusă în 35 de limbi și vândută în...
Mai multe
Interviu Alex Moldovan
Interviu | Alex Moldovan: „Sper că va exista un procent de cititori care vor cădea pe gânduri după lectura cărții” de Adina Rosetti și „Noii cititori” 21 august 2023
În luna august, în cadrul seriei de articole „Noii cititori” realizate în parteneriat cu Scena9 și coordonate de scriitoarea Adina Rosetti, copiii din...
Mai multe
[GIVEAWAY] Trilogia „Arcul Secerii” 01 august 2023
REGULAMENT OFICIAL DE PARTICIPARE LA CAMPANIA [GIVEAWAY] Trilogia „Arcul Secerii” 14 – 23 august 2023 SECȚIUNEA 1. ORGANIZATORUL CAMPAN...
Mai multe
Logo
Toate drepturile rezervate © Grupul Editorial ART