Romane grafice pe marile ecrane

Inevitabila și nesfârșita dezbatere carte vs. film se intensifică odată cu menționarea romanului grafic. Fiind o lucrare vizuală, se poate ajunge la concluzia deseori nepotrivită că acesta poate funcționa la fel de bine și in format cinematografic. Și totuși, aceste povești sunt concepute pentru un mediu specific, cu particularități stilistice inconfundabile, ce propun o experiență unică și fermecătoare. Noi vă propunem următoarele titluri, dovezi ale potențialului și atuurilor romanului grafic:

Watchmen, de Alan Moore și Dave Gibbons

Watchmen demistifică supereroii și demolează sistemul binar de bine/rău. Mixează Shelley, Bob Dylan, Nietzsche într-o bandă desenată și examinează pacea mondială și implicațiile ei reale. Watchmen plesnește de un simbolism și o intertextualitate răvășitoare. În timp ce, în fundal răsună pe repeat întrebarea: Cine-i păzește pe paznici?

V de la Vendetta, de Alan Moore și David Lloyd

Două extremități se ciocnesc, pe fundalul Angliei distopice, rănite de un război nuclear și un partid despotic, într-o expunere și analiză pătrunzătoare a ideologiilor fasciste și anarhiste. Fără să impună un cod moral, un personaj misterios într-o mască Guy Fawkes devine călăuză în această lume post-apocaliptică unde totul este controlat și supravegheat. Iar V de la Vendetta, chiar și după 29 de ani de la apariție, domnește firesc, prin relevanța sa, în rândul romanelor grafice.

Batman: Conclavul Bufnițelor, de Scott Snyder și Greg Capullo

Liliacul și bufnița, dușmani eterni, într-o vânătoare ilustrată ca un exercițiu fatal de circ. Orașul lui Batman se balansează sub întrebarea: ce este Gotham? Fără să îl caute, supereroul dă peste un răspuns ce îi va schimba trecutul și viitorul deopotrivă. Suspansul în crescendo continuu al volumului te lasă la final atârnând, ca într-o acrobație, ce naște dorința disperată de a apuca următorul episod.

Wonder Woman: Terra Unu de Grant Morrison, Yanick Paquette și Nathan Fairbairn

Întotdeauna lucrurile interzise au cea mai luminoasă și mai atrăgătoare aură. Existența unui paradis doar cu femei - nemuritoare și amazoane, pe deasupra - poate suna idilic. Dar utopiile, prin perfecțiunea lor, pot ajunge monotone. Diana caută o scăpare în mult detestata lume a bărbaților și descoperă femeile captive în acel univers paralel, într-o reinterpretare îndrăzneață a originilor Femeii Fantastice.

Persepolis, de Marjane Satrapi

Cum se armonizează rebeliunea comună adolescenței cu cea dintr-un sistem opresiv? Cum se aseamănă revoluția internă și individuală, a educației și vârstei, cu revoluția politică? Ce înseamnă să te transformi, să devii femeie, într-un context în continuă schimbare? Persepolis este o lectură completă, un coming-of-age care explorează o experiență tumultoasă, printr-o grafică minimalistă ce nu trivializează, ci universalizează.

Recomandăm familiarizarea cu originea poveștilor adaptate, înainte și/sau după contactul cu ecranizarea, pentru o perspectivă cât mai cuprinzătoare. Spor la lectură și vizionare plăcută (și cât mai puțin frustrantă) a filmelor bazate pe romane grafice! 

Recomandări de Ioana Bogdana