Anchetă „Locuiește în povesteˮ #6 | Iasmina Răceanu: „Mi-a făcut bine să fiu în sfârșit printre oameni asemănători mie”
IASMINA RĂCEANU este studentă la Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg, profilul Ilustrație. A câștigat premii importante de arte vizuale. A locuit în poveste de trei ori, nu doar ca ilustrator, ci și la scriere creativă. A făcut niște coperte minunate și a desenat ca nimeni alta multe pagini din antologiile Juniorii.
Am fost eleva care învăța foarte mult, care voia zece pe linie. Nu acceptam să nu bifez premiul întâi la fiecare sfârșit de an și, în plus, și cât se poate de multe și mari premii la diferite concursuri și olimpiade. Învățatul era cel mai interesant lucru pe care îl puteam face în micul și griul oraș în care locuiam. Eram ambițioasă și muncitoare și, totuși, deși aproape tot ce făceam avea destul de mult succes, adesea nu mă identificam pe deplin cu ce realizam. Astfel că foarte multe din reușitele mele deveneau cu timpul doar niște decorațiuni de prestigiu, fără conținut interior pentru mine...
Prima oară când am fost selectată printre câștigătorii proiectului Locuiește în poveste s-a întâmplat la sfârșitul clasei a șaptea și atunci eram într-o mare criză de sens din cauza celor povestite mai sus. Nu prea mai suportam să nu am o direcție mai clară cu mine, voiam un traseu la care să țin și despre care să simt că e foarte al meu și că îmi aduce o liniște și mulțumire mai aparte. Știam că iubesc să pictez și mă atrage să pot „să scriu frumos“. Am fost extrem de bucuroasă să fiu co-ilustrator la trei dintre volumele Arthur Juniorii, mi-a plăcut enorm să îmi pun problema cum să pătrund mai bine textele ca să le ilustrez cu desene cât mai ingenioase sau interesante. Începeam să văd că ceea ce fac cu atâta plăcere, să desenez, legat de ceva atât de concret cum e realizarea unei cărți, îmi aduce extrem de multă satisfacție și împlinire.
Taberele Arthur la care am participat au fost o binecuvântare. Mi-a plăcut să pot fi foarte aproape de scriitori și ilustratori, să îi aud și simt la câțiva pași de mine. Să cunosc atâția alți copii și adolescenți cu care împărtășesc pasiunile. Mi-a făcut efectiv bine să fiu în sfârșit printre oameni asemănători mie, care mă înțeleg. A fost eliberator să scap de sentimentul că aș fi o ciudățenie sau incomodă sau chiar neplăcută și insuportabilă raritate, trăit des printre apropiați ori la școală. M-am încărcat cu curaj și încredere că să mă dedic mediului artistic nu e deloc urmarea unui vis deșart ce îmi acaparează mintea atunci când îmi rămâne timp să mă ascult cu adevărat, ci o nevoie de frumusețe și poate chiar dor pentru ceva ce pulsează în mine. Ceva ce trebuie să descopăr și apoi să aduc la iveală prin ceea ce desenez. Sunt recunoscătoare că am dat peste proiectul Editurii Arthur pentru că am putut găsi de foarte devreme sensul pe care îl căutam. Un sens foarte puternic încât cu ușurință am putut hotărî că asta e ce vreau eu să fac mai departe, indiferent ce părere au alții...
Ancheta „Locuiește în povesteˮ a fost coordonată de scriitoarea Ioana Nicolaie și a fost publicată în revista Tribuna Învățământului (nr. 12 | Decembrie 2020).
