Ocolul zilei în optzeci de lumi

Ocolul zilei în optzeci de lumi este o colecţie de povestiri, recenzii de carte, articole despre cronopi faimoşi, ca Thelonious Monk sau Louis Armstrong. Textele sunt însoţite de fotografii şi ilustraţii atent alese de autor, venind în completarea imaginarului construit de Cortázar. De la povestea lui Jack Spintecătorul, la poezii şi întâmplări autobiografice, volumul de faţă îl duce pe cititor într-o călătorie fascinantă prin optzeci de lumi, desfăşurată sub privirea atentă și îngăduitoare a motanului Theodor W. Adorno.

Luaţi măghiran, oregano, cimbru sălbatic, verbină, frunze de mirt, laolaltă cu trei frunze de nuc și trei tulpini mici de molură, toate culese în noaptea de Sfântu’ Ioan Botezătoru, în iunie, înainte de răsăritul soarelui. Și după ce sunt ţinute la uscat, măcinate și trecute printr-o sită deasă de mătase, dacă sunteţi gata să puneţi farmecele în aplicare, suflaţi pulberea
în aer acolo unde se află fata, sau convingeţi-o să inspire ca pe firimiturile de tutun, iar efectul va fi imediat.

De ce să o citești 

• „Cine nu citeşte Cortázar este condamnat. A nu-l citi este o boală gravă, invizibilă, care în timp poate avea consecinţe groaznice. Cine nu citeşte Cortázar devine pe nesimţite mai trist, mai palid, şi, probabil, încet-încet rămâne fără păr. Ceva asemănător cu cineva care nu a mâncat niciodată piersici. Nu vreau să mi se întâmple lucrurile astea, aşa că devorez toate născocirile, miturile, contradicţiile şi jocurile mortale ale marelui Julio Cortázar.“ - Pablo Neruda

•  O colecție de gânduri ale autorului sub diverse forme: recenzii, povestiri, poeme, toatecufundate în realismul magic.

•  Pentru că: Nu există sfârșit pentru acest interminabil început de fiecare. Julio Cortazar

Aspecte inedite din biografia autorului Julio Cortazar 

Unul dintre cei mai importanţi autori sudamericani, scriitorul argentinian Julio Cortázar s-a născut pe 26 august 1914 la Bruxelles. În 1919, familia revine în Argentina, instalându-se în Banfield, foarte aproape de Buenos Aires. În 1937 a absolvit cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din Buenos Aires. Debutează în 1938 cu volumul de poezie Prezenţe. Colaborează la revistele Sur (condusă de Victoria Ocampo) şi Realidad. În 1944 se mută la Mendoza, unde ţine cursuri de literatură franceză la Universitatea din Cuyo. Fiind antiperonist, părăseşte Universitatea, preferând să lucreze ca traducător. În 1951 pleacă
la Paris cu o bursă U.N.E.S.C.O., unde va rămâne până la sfârşitul vieţii. În 1951 îi apare volumul de povestiri Bestiario, urmat de Sfârşitul jocului (1956), Armele secrete (1959), Poveşti cu cronopi şi glorii (1962), Toate focurile, focul (1966), Urmăritorul şi alte povestiri (1967), Insula la amiază şi alte povestiri (1971), Octaedrul (1974), Cineva în trecere pe aici (1977), Un oarecare Lucas (1979), Cât de mult o iubim pe Glenda (1980), Ceasuri nepotrivite (1982), Autonauţii de pe cosmodrum (1983) etc, care vor impune publicului de pe toate continentele un autor aproape neîntrecut în genul prozei scurte. Pe lângă capodopera Şotron (1964), a scris romanele Examenul (1950), Premiile (1960),
Fantomas contra vampirilor multinaţionali (1965), 62: model de asamblare (1968), Cartea lui Manuel (1974). A publicat, de asemenea, volume de poezii, teatru şi eseuri. A tradus în spaniolă marii autori ca E.A. Poe, G.K. Chesterton, Andre Gide, Jean Giono etc. Îndrăgostit de oraşul de pe malurile Senei, îi va dedica acestuia volumele Paris, ritmurile unui oraş
şi Paris, esenţa unei imagini (ambele publicate în 1981). În 1967, Michelangelo Antonioni regizează filmul Blow-up, inspirat din nuvela lui, Funigei. Julio Cortázar încetează din viaţă la 12 februarie 1984 în urma unui atac de cord.