RECENZIE - FLORI PENTRU ALGERNON DE DANIEL KEYES

de Pzzike acum 4 ani

Flori pentru Algernon e o carte care m-a facut sa-mi pun multe intrebari de-a lungul lecturii si care m-a lasat, in final, cu un fel de gol in stomac si un amalgam de emotii. E un roman care-ti arata ce s-ar intampla daca stiinta ar sfida natura si un om ar capata "un alt creier", adica ar fi mai inteligent, poate chiar geniu. Cumva, de cand citisem descrierea romanului, ma gandeam ca asta e o lama cu doua taisuri, pentru ca-n primul rand mie imi suna in cap intrebarea "ce-ar fi daca e doar temporar si i-ar parea rau ca pierde acea inteligenta si toate acele cunostinte noi capatate, dar ce-ar fi daca dupa ce le-ar pierde ar ajunge mai rau decat era inainte?". 

Dand la o parte ideea extrem de fantastica, desi poate in viitor se va putea infaptui acest lucru, aceasta carte descrie foarte bine schimbarile ce apar in viata lui Charlie. Si eu tind sa cred ca toate au fost naturale, nimic n-a parut fals sau teatral, dar mai ales eu l-am inteles si niciodata nu mi s-a parut nebun sau ciudat. Nu-i usor sa fi "scos" din universul tau, sa-ti umble cineva prin creier, si apoi sa ti se dea iar drumul. Pentru ca noi privim lumea prin ochii nostri si inregistram totul cu ajutorul creierului; asa ca atunci cand avem altul "nou" logic ca lumea e deformata sau mult mai complexa, oamenii ii vedem altfel, totul capata alte fete si ne schimbam si noi.

Inca stau si ma gandesc daca a fost o idee buna acel experiment si mai ales ce-a oferit. Normal ca Charlie a devenit extrem de istet si semana cu un fel de robotel care simtea nevoie sa invete tot, dar (si aici autorul a subliniat extrem de bine) desi i-a "crescut" mintea si si-a largit orizonturile, el nu s-a dezvoltat si emotional sau n-a capatat experienta. Inteligenta nu-ti ofera si sentimente, constiinta, nu te ajuta sa gandesti moral. Degeaba Charlie era genial, daca nu putea sa-si umple golul din suflet si nimeni nu parea sa-l inteleaga, toti vazandu-si de propriile interese sau privindu-l ca pe-un obiect, sau pur si simplu zicandu-i ca acum ii priveste de sus. El n-avea nicio vina si e ca si cum i-ai pune un creier uman unui purice si apoi ii zici de ce filozofeaza.

Citește în continuare aici.

Vă recomandăm şi