Ai grijă ce-ți dorești...

de Răzvan Timar acum 9 luni

Ania e o adolescentă normală din mai toate punctele de vedere, însă un lucru o face să iasă în evidență: provine dintr-o familie de imigranți, iar barierele pe care și le autoimpune, dar și cele pe care societatea i le trântesc în nas îi fac viața un adevărat chin. Pe lângă toanele obișnuite vârstei, puținii prieteni, un frățior enervant și o dragoste neîmpărtășită pentru cel mai mișto tip de la liceul unde învață, eroina noastră mai trebuie să se confrunte cu ceva problematic… Fantoma unei fete moarte de câteva zeci de ani s-a „agățat” de ea și o urmează la fiecare pas. La început, prezența acesteia pare o mană cerească, spectrul ajutând-o pe Ania cu multe dintre problemele de la școală și nu numai, dar în scurt timp atitudinea fantomei începe să devină mult prea autoritară, aproape maniacală, iar Ania se vede nevoită să caute o modalitate de a scăpa de ea.


Primul lucru care mi-a atras atenția a fost, bineînțeles, grafica amuzantă, îndrăzneață, ușor caricaturistică în care ne este prezentată povestea. Astfel, decorurile mai pline de viață, personajele sunt mult mai expresive, iar întâmplările prin care acestea trec, chiar dacă depășesc cu mult limita realului, reușesc să pară veridice și la locul lor în acea lume hatoică. Mi-a plăcut la nebunie și folosirea bulelor de text atunci când personajele purtau o conversație pentru că, și acum o să intru puțin în modul geek, mi-a adus aminte de paginile unei benzi desenate. Dar grafica ireproșabilă nu e suficientă pentru a garanta succesul unui roman precum Fantoma Aniei; pe lângă aceasta, povestea trebuie să fie suficient de interesantă astfel încât cititorul să nu-și piardă interesul, personajele să aibă trăsături imperfecte, astfel încât oricine să poată relaționa cu ele, iar mesajul să fie unul cu un impact foarte puternic. Fantoma Aniei bifează toate cele trei categorii cu brio.

 

Citește continuarea recenziei pe blogul lui Răzvan Timar.

Vă recomandăm şi